Infecție urinară (cistită)

Infecția urinară înseamnă inflamația mucoasei vezicii urinare. De multe ori se inflamează și uretra.

În 80% din cazuri, infecția urinară e provocată de o bacterie din intestin, Escherichia coli, cunoscută ca E.coli. Bacteria ajunge în vezică prin uretră. E.coli are niște „cârlige” cu care se agață de peretele vezicii și se instalează acolo. Dacă se combină cu următorii factori, riscul de infecție urinară crește:

• Sex: Femeile fac mai des infecții urinare decât bărbații. Uretra la femei e aproape de vagin și anus. În zona pubiană sunt multe bacterii care, în timpul sexului sau dacă te ștergi din spate spre față, pot ajunge ușor în uretră. Uretra la femei are doar 4 cm, la bărbați cam 20 cm. Deci, la femei, bacteriile au un drum mai scurt până la vezică, odată ce ajung în uretră. La bărbați, infecția urinară e adesea legată de o inflamație a prostatei.
• Îngustare sau blocaj: Bacteriile se dezvoltă bine în urină, inclusiv cele dăunătoare. Dacă ai probleme cu golirea vezicii din cauza unei îngustări, riscul de infecție crește. La femei, asta poate fi din cauza unui prolaps al vezicii sau uterului. La bărbați, o prostată mărită, cu sau fără inflamație, sau o îngustare a uretrei poate duce la golirea incompletă a vezicii.
• Diabet: Mai ales femeile în vârstă cu diabet au risc crescut de infecție urinară.
• Boli cu transmitere sexuală: BTS ca Chlamydia sau gonoreea pot provoca infecție urinară la bărbați. La femei, însă, BTS duc mai degrabă la infecții vaginale.
• Menopauza: La femei, din cauza schimbărilor hormonale din menopauză, mucoasa vaginului și a uretrei devine mai subțire. Vaginul produce și mai puține secreții. Aciditatea acestor secreții proteja împotriva bacteriilor rele, dar acum această protecție e redusă. Bacteriile pot ajunge din vagin, prin uretra apropiată, în vezică și pot provoca infecție urinară.
• Sarcina: În timpul sarcinii, riscul de infecție urinară crește pentru că uterul poate apăsa pe vezică.
• Pietre la vezică și/sau rinichi: Pietrele pot provoca mici leziuni ale pereților tractului urinar, ceea ce face mai ușoară atașarea bacteriilor E.coli.
• Cauze chimice: Folosirea săpunului sau șamponului la spălarea zonei intime, substanțele chimice pot afecta apărarea naturală.
• Obiect străin: Un cateter vezical (un tub introdus în vezică pentru drenarea urinei) poate provoca infecție urinară. Bacteriile pot intra ușor în uretră când se introduce un cateter, iar riscul ca bacteriile să fie introduse e crescut și în momentul inserării.

Există mai multe forme de infecții urinare, care se împart astfel:

• Infecție urinară acută la persoane sănătoase
• Infecție urinară acută la persoane însărcinate sănătoase
• Infecție urinară recidivantă sau repetată

Poți recunoaște o infecție urinară după aceste simptome:

• Durere și usturime la urinare
• Nevoie frecventă de a urina
• Elimini doar cantități mici de urină
• Urină tulbure sau sânge în urină
• Urina miroase puternic
• Durere sau disconfort vag în partea de jos a abdomenului
• Durere sau disconfort vag în zona lombară
• Poate apărea o creștere a temperaturii, de obicei fără febră
• Stare generală de rău.

Uneori simptomele sunt foarte vagi și nici nu-ți dai seama că ai o infecție urinară.

Poți face destul de multe împotriva infecției urinare. Pentru femei și bărbați e important să bei multă apă. Să urinezi complet. Ai grijă să ai un tranzit intestinal bun, ca vezica să aibă mai mult loc să se golească complet. Poți beneficia de vitamina C și suc de merișor. Poartă haine și lenjerie largi, de preferat din bumbac. Mănâncă sănătos, cu multe fructe și legume. Bea puțin sau deloc alcool. Nu fuma. Femeilor li se recomandă să se șteargă din față spre spate după ce merg la toaletă, ca să evite transferul bacteriilor către uretră. Evită săpunul și dușurile vaginale pentru spălarea zonei intime. Poate ajuta să mergi la baie să urinezi după contactul sexual.

Prima opțiune a medicului e să aștepte, cu recomandarea să bei multă apă și, dacă e nevoie, să iei un analgezic. Capsule sau băuturi cu merișor pot ajuta. De obicei, problema se rezolvă în decurs de o săptămână. Dacă nu, medicul va prescrie antibiotice. Pentru a confirma diagnosticul, se poate folosi o bandă de testare a urinei ca să vadă dacă e infecție. Pentru a afla ce bacterie provoacă infecția, se poate face și o cultură a urinei. Vei da un recipient cu urină care va fi trimis la laborator pentru analiză. Medicul poate aștepta rezultatul culturii sau poate prescrie direct antibiotice, iar după rezultat, dacă e nevoie, antibioticul poate fi schimbat.

Medicamente

Pentru cele mai multe forme de infecție urinară, antibioticul e medicamentul recomandat. Citește mereu prospectul înainte să folosești medicamentul. Pentru toate antibioticele, tratamentul trebuie dus până la capăt. Dacă ai avut reacție alergică la un anumit antibiotic, nu mai ai voie să-l folosești. Dacă vezi că antibioticul nu funcționează sau dacă faci febră, sună un medic.

În cazul infecției urinare acute la persoane sănătoase, pot fi prescrise următoarele antibiotice care se iau pe cale orală:

• Nitrofurantoină. Acest antibiotic merge bine împotriva bacteriei E.coli, care în majoritatea cazurilor (80%) e cauza infecției urinare. Nitrofurantoina poate colora urina în galben sau maro. Dacă ai insuficiență renală, nitrofurantoina nu trebuie folosită.
• Fosfomicină. Acest antibiotic se prescrie, de obicei, într-o singură doză, de preferat înainte de culcare, pe stomacul gol.
• Trimetoprim.

În cazul infecției urinare acute în timpul sarcinii, de obicei se face mai întâi o cultură. Apoi se începe imediat tratamentul cu antibiotice. În timpul sarcinii, pot fi prescrise următoarele antibiotice care se iau pe cale orală:

• Nitrofurantoină. Totuși, nu la sfârșitul sarcinii. Nitrofurantoina poate colora urina în galben sau maro. Dacă ai insuficiență renală severă, nitrofurantoina nu trebuie folosită.
• Fosfomicină. Acest antibiotic se ia, de obicei, într-o singură doză pe cale orală, de preferat înainte de culcare, pe stomacul gol.
• Trimetoprim. Acest antibiotic nu trebuie luat dacă ai insuficiență hepatică sau renală severă și anumite forme de anemie.
• Cură cu amoxicilină/clavulanat, pe cale orală. Nu se folosește dacă ai avut icter, probleme cu ficatul sau reacții severe ale pielii.

Când rezultatul analizei urinei e gata, se poate alege un tratament mai specific cu antibiotice. În cazul infecțiilor urinare recurente la persoane sănătoase, prima alegere e să bei multă apă, să urinezi complet, să mergi imediat la baie când simți nevoia și să urinezi după contactul sexual. Capsule sau băuturi cu merișor pot ajuta. Dacă nimic nu merge, pot fi prescrise medicamente.

Medicamente pentru infecția urinară recurentă la persoane sănătoase: Unul dintre următoarele antibiotice, în funcție de eficiența medicamentului la prima infecție urinară, se prescrie pe termen lung, 6 până la 12 luni:

• Nitrofurantoină, administrare orală, de preferat înainte de culcare. Dacă se folosește mult timp, pot apărea efecte secundare ca probleme cu nervii și dificultăți de respirație cu tuse iritativă. De asemenea, nitrofurantoina poate colora urina în galben sau maro. Dacă ai insuficiență renală severă, nitrofurantoina nu trebuie folosită.
• Trimetoprim, administrare orală, de preferat înainte de culcare. Acest antibiotic nu trebuie luat dacă ai insuficiență hepatică sau renală severă și anumite forme de anemie.

Medicul poate alege să prescrie unul dintre aceste antibiotice doar după contact sexual. Se recomandă să iei o doză în decurs de 2 ore și nu mai mult de o doză pe zi. La femeile aflate la menopauză. În timpul menopauzei, mucoasa vezicii și a vaginului poate deveni mai subțire din cauza scăderii estrogenilor, ceea ce poate duce la infecții urinare mai dese și recurente. Medicul poate prescrie atunci estrogeni:

• Oestriol. Acest medicament se administrează vaginal. Nu se folosește, de preferat, dacă ai (sau ai avut) cancer de sân, probleme grave cu ficatul sau rinichii și probleme cardiace.

Citește mereu prospectul înainte să folosești medicamentul.

Tratamente alternative

Un posibil tratament alternativ pentru infecția urinară ar putea fi extractul de merișor și preparatele cu lactobacili.

Schimbări ale stilului de viață

Bea multă apă, mănâncă sănătos, multe fructe și legume. Bea alcool cu moderație, iar dacă ai sindromul vezicii dureroase, mai bine nu bei deloc, pentru că agravează durerea. Nu folosi săpun în zona intimă. Renunță la fumat. Evită condimentele iuti. Mergi la baie după contactul sexual. Șterge-te corect după ce mergi la toaletă. Poartă lenjerie, fuste și/sau pantaloni largi, ca vezica să nu fie comprimată. Ai grijă să ai un tranzit intestinal bun. Nu ține urina prea mult timp. Cel mai bine e să mergi imediat la toaletă când simți nevoia. Urinează complet, adică golește toată vezica.

Riscuri suplimentare

Bacteriile pot rămâne în peretele vezicii dacă infecția urinară nu e tratată și pot provoca inflamații recurente. De asemenea, o infecție urinară netratată poate urca spre tractul urinar superior și spre rinichi, provocând pielonefrită. Asta se tratează mai greu decât o infecție urinară. O pielonefrită poate deveni cronică, ceea ce poate avea consecințe grave pentru tot rinichiul, ducând în final la insuficiență renală. De asemenea, bacteriile dintr-o infecție urinară netratată se pot răspândi prin sânge în tot corpul și pot provoca septicemie. Asta e o situație foarte gravă, chiar care îți pune viața în pericol, cu febră mare și frisoane. Trebuie tratată imediat. În ultimul trimestru de sarcină, o infecție urinară netratată poate declanșa contracții.

Un alt risc e atunci când bacteria E.coli e rezistentă la antibiotice, caz în care trebuie folosite medicamente mai scumpe.

Infecția urinară nu poate fi mereu prevenită. Dar aceleași sfaturi ca la “Pot face ceva singur(ă) împotriva infecției urinare” te pot ajuta să previi infecția urinară.

http://www.medicijnen-op-maat.nl/nieren-en-urinewegen/urineweginfecties.htm

https://www.farmacotherapeutischkompas.nl/bladeren/indicatieteksten/urineweginfecties#urineweginfecties_ongecompliceerde_urineweginfectie_literatuur

https://www.rivm.nl/brochure-blaasontsteking-en-resistente-e-coli