Contracepție

O sarcină nu mai este de mult o surpriză în zilele noastre. Datorită contracepției, poți să ai relații sexuale fără să faci un copil. Există o mulțime de metode contraceptive diferite. Majoritatea sunt gândite pentru femei. În textul acesta găsești toate informațiile despre diferitele tipuri de contracepție și cum se folosesc.

Tratamente contraceptive

Toate tratamentele
  • Toate tratamentele
  • Medicamente pe bază de rețetă
  • Medicamente eliberate fără rețetă
Relevanță
  • Relevanță
  • Denumire A-Z
  • Denumire Z-A
  • Preț crescător
  • Preț descrescător
Ce este contracepția?

Contracepția este o metodă prin care previi o sarcină neplanificată. Poți face asta în mai multe feluri. Unele metode contraceptive (metode de barieră) împiedică sperma să ajungă la uter. Alte metode schimbă condițiile din organele genitale feminine, astfel încât sarcina să nu fie posibilă.

Ce tipuri de contracepție există?

În mare, putem împărți contracepția în două tipuri principale: contraceptive hormonale și contraceptive non-hormonale. Mai există și o a treia variantă: contracepția definitivă (sterilizarea).

Contraceptive hormonale

  • Pilula contraceptivă

Pilula contraceptivă este una dintre cele mai folosite metode de contracepție. Pilula acționează pe bază de hormoni. Majoritatea tipurilor de pilule conțin o combinație de hormoni sexuali feminini, estrogen și progestagen. Aceste substanțe sunt dozate astfel încât să oprească ovulația, deci nu se mai eliberează niciun ovul. În plus, hormonii schimbă structura mucoasei (colului) uterin. Așa, spermatozoizii ajung mai greu în uter și un eventual ovul fecundat nu se poate implanta.

Tipuri de pilule contraceptive

Există mai multe tipuri de pilule contraceptive din care poți alege. Asta poate fi uneori confuz.

  • Pilula monofazică: La acest tip de pilulă, toate comprimatele din blister au aceeași compoziție. Fiecare pilulă are aceeași doză de substanțe active.
  • Dacă pilula monofazică are mai puțin de 30 micrograme de estrogen, i se spune pilulă sub-30.
  • Dacă pilula are între 30 și 50 micrograme de estrogen, e o pilulă sub-50.

Cu cât pilula are mai puțin estrogen, cu atât riscul de efecte secundare e mai mic.

  • Pilula multifazică: La acest tip de pilulă, doza de substanțe active diferă între comprimate. Unele pilule au mai mult estrogen sau progestagen decât altele. Pilula multifazică imită echilibrul hormonal natural al ciclului menstrual. Diferențele de dozaj se văd după culorile diferite ale comprimatelor.
  • Minipilula: Există și pilule contraceptive care au doar un singur hormon (progesteron). Aceste minipilule sunt mai ușoare, au un risc mai mic de efecte secundare și pot fi folosite și dacă alăptezi.

Cum se folosește pilula contraceptivă

Pilula contraceptivă este o metodă foarte sigură, dacă o iei corect. Modul de folosire diferă în funcție de tip. La majoritatea pilulelor, iei un comprimat pe zi timp de 3 săptămâni. Urmează apoi o săptămână de pauză: 7 zile în care nu iei pilula. În săptămâna asta apare o sângerare asemănătoare menstruației, dar de obicei destul de ușoară. Se numește sângerare de privare. Ești protejată de o sarcină și în timpul săptămânii de pauză. Există și pilule la care nu există pauză. În cazul ăsta, iei o pilulă în fiecare zi până se termină blisterul și apoi începi imediat următorul blister. În funcție de tipul de pilulă, poate apărea totuși o sângerare de privare. Pilula contraceptivă își pierde rapid efectul. Dacă te oprești din a o folosi, devii aproape imediat fertilă din nou.

Pilula contraceptivă pentru alte scopuri

Uneori, femeile iau pilula și din alte motive decât prevenirea sarcinii. De exemplu, pentru că au probleme menstruale, cum ar fi sângerări abundente, dureri menstruale puternice sau un ciclu foarte neregulat. Pilula înlocuiește menstruațiile naturale cu o sângerare de privare ușoară și regulată, reducând astfel aceste simptome.

Femeile care iau pilula își pot amâna menstruația. Asta poate fi util, de exemplu, dacă trebuie să te operezi, pleci în vacanță, ai o competiție sportivă sau dacă menstruația nu e binevenită din alt motiv.

Pilula de urgență

Pilula de urgență nu e același lucru cu pilula contraceptivă obișnuită. Așa-numita „pilulă de a doua zi” e destinată doar prevenirii unei sarcini după un contact sexual neprotejat. Pilula de urgență conține o anumită cantitate de hormoni care opresc ovulația și/sau împiedică implantarea unui ovul fecundat. Astfel, nu poate apărea o sarcină. Totuși, comprimatul trebuie luat cât mai repede: de preferat în 12 ore, dar oricum în 3 până la 5 zile după contactul sexual neprotejat.

Injectabilul contraceptiv

Femeile care găsesc greu să ia o pilulă zilnic pot alege injectabilul contraceptiv. În cazul ăsta, hormonii sunt injectați în corp, iar timp de 12 săptămâni nu poți rămâne însărcinată. Injectabilul contraceptiv se face de către un medic sau asistent medical.

Implantul contraceptiv

Un implant hormonal e un mic bastonaș care se pune sub pielea brațului. Implantul eliberează zilnic o doză mică de hormoni. Așa, ești protejată continuu de o sarcină timp de 3 ani. Implantul contraceptiv e pus de un medic sau asistent medical.

Plasturii contraceptivi

Când folosești un plasture contraceptiv, hormonii intră în sânge prin piele. Plasturele se schimbă o dată pe săptămână. După trei săptămâni urmează o săptămână de pauză. În săptămâna asta apare o sângerare de privare.

Inelul vaginal

Un inel vaginal eliberează hormoni către mucoasa vaginală. Inelul rămâne introdus timp de trei săptămâni, apoi urmează o săptămână de pauză. Inelul e ușor de introdus și de scos. Procedura seamănă cu introducerea unui tampon.

Sterilet hormonal

Un sterilet se mai numește și Intra Uterine Device (dispozitiv intrauterin) sau IUD. E un mic ancoraș din plastic care se pune în uter de către un medic. Steriletul eliberează zilnic o cantitate mică de progestagen. Astfel, ești protejată continuu de o sarcină. Steriletul hormonal trebuie schimbat după 5 ani.

Contraceptive non-hormonale

Există și metode de a preveni sarcina fără hormoni. Metodele de barieră, cum ar fi prezervativul sau diafragma, sunt foarte potrivite pentru asta. O altă metodă contraceptivă non-hormonală e steriletul cu cupru. Contraceptivele non-hormonale nu dau efecte secundare și pot fi folosite în siguranță de femeile care alăptează.

Metode de barieră: O metodă de barieră împiedică spermatozoizii să ajungă la uter. Aceste contraceptive formează literalmente o barieră între spermă și uter.

Există mai multe tipuri:

  • Prezervativ: Prezervativul e, deocamdată, singurul contraceptiv non-definitiv pentru bărbați. Prezervativele sunt sigure dacă sunt folosite corect. Avantajul prezervativului e că protejează și împotriva bolilor cu transmitere sexuală (BTS). Prezervativele există în multe forme și mărimi. Alege o variantă care ți se potrivește și e confortabilă.
  • Prezervativul feminin: Prezervativul feminin e ca un săculeț cu un inel de cauciuc. Se introduce în vagin (cu maximum 24 de ore înainte de contactul sexual). Nu e nevoie să întrerupi actul sexual, cum se întâmplă cu prezervativul masculin. Prezervativul feminin protejează și împotriva BTS.
  • Diafragma: O diafragmă e un capac din cauciuc care se pune peste colul uterin. Poate fi introdus cu până la 2 ore înainte de contactul sexual. Folosește mereu diafragma cu o pastă spermicidă. După contactul sexual, diafragma trebuie ținută în vagin încă 6 ore. Abia atunci poți fi sigură că toți spermatozoizii au fost distruși și capacul poate fi scos în siguranță.
  • Steriletul cu cupru: Un sterilet cu cupru e un mic dispozitiv în formă de ancoră care se pune în uter. Steriletul eliberează continuu o cantitate mică de cupru. Asta inactivează spermatozoizii, deci nu poate avea loc fecundația. Un sterilet cu cupru te protejează de o sarcină nedorită timp de aproximativ 5 până la 10 ani. Steriletul e pus în uter de către un medic.

Contracepție definitivă

O formă definitivă de contracepție e sterilizarea. În această intervenție chirurgicală, fertilitatea e oprită definitiv. După sterilizare, practic, nu mai poți avea copii. Sterilizarea e doar pentru persoanele care nu mai vor copii. Atât bărbatul, cât și femeia pot fi sterilizați.

Sterilizarea la bărbat

La vasectomie (sterilizarea bărbatului), canalele deferente sunt tăiate. Astfel, sperma nu mai conține spermatozoizi și nu poate avea loc fecundația. Operația e făcută de un urolog.

Sterilizarea la femeie

Dacă o femeie alege sterilizarea, trompele uterine sunt blocate. Astfel, ovulele fertile nu mai pot intra în contact cu spermatozoizii. Acum, urologul face această intervenție doar prin două mici incizii în peretele abdominal (laparoscopie).

Sterilizarea, atât la bărbat, cât și la femeie, se face ambulatoriu. Poți merge acasă în aceeași zi.

Metodă alternativă de contracepție: abstinența periodică

O altă modalitate de a evita sarcina, dar fără contraceptive obișnuite, e abstinența periodică. Asta înseamnă să calculezi perioada fertilă a unei femei. În perioada fertilă nu ai contact sexual sau folosești o metodă de barieră (prezervativ sau diafragmă). Există mai multe metode de calculare a perioadei fertile:

Metoda temperaturii

În jurul ovulației, temperatura corpului unei femei crește puțin. Prin măsurarea zilnică a temperaturii, poți calcula un profil personal de fertilitate. Există termometre și dispozitive speciale care fac calculul. Dar metoda se poate face și manual.

Ca să urmărești corect fluctuațiile de temperatură, trebuie să măsori temperatura în fiecare zi la aceeași oră. Dacă nu respecți programul, temperatura corpului se poate schimba și rezultatul nu mai e de încredere. De asemenea, factori ca alcoolul, lipsa somnului sau stresul pot influența rezultatele.

Metoda mucusului cervical

În jurul ovulației, compoziția mucusului cervical se schimbă. Prin verificarea zilnică a mucusului vaginal, poți afla dacă o femeie e fertilă sau nu. Nu e mereu ușor să observi diferențele în mucus.

Metoda calendarului

Dacă ai un ciclu regulat, ovulația (și deci perioada fertilă) apare la intervale regulate. Prin monitorizarea modelului ciclului pe calendar, poți prezice la un moment dat perioada fertilă. Un ciclu neregulat face mult mai greu de identificat perioada fertilă.

Riscuri și efecte secundare suplimentare

Folosirea contraceptivelor poate avea riscuri și efecte secundare. Acestea diferă în funcție de metoda contraceptivă.

Riscuri și efecte secundare ale contraceptivelor hormonale

Contraceptivele pe bază de hormoni pot da efecte secundare. Cele mai cunoscute efecte secundare ale contraceptivelor hormonale sunt:

  • Sângerări ușoare în afara menstruației (sângerări intermenstruale sau „spotting”)
  • Dureri de cap
  • Sâni tensionați sau dureroși
  • Creștere în greutate
  • Retenție de lichide
  • Schimbări de dispoziție

Efecte secundare rare, dar grave, includ cancerul și tromboza. Femeile care iau pilula sau alte forme de contracepție hormonală au un risc ușor crescut de a face aceste boli. Femeile peste 35 de ani care fumează au însă un risc mai mare de astfel de efecte secundare. Lor li se recomandă să nu folosească contraceptive hormonale. La fel și femeile care au anumite boli sau iau anumite medicamente.

Uitarea contraceptivelor hormonale

Contraceptivele hormonale sunt sigure doar dacă le folosești foarte corect. De exemplu, ai uitat să iei pilula, să pui un nou inel sau plasture? Atunci e posibil să nu mai fii protejată bine de o sarcină. La fel se întâmplă dacă ai vărsat pilula sau dacă plasturele s-a dezlipit accidental. Corpul poate să nu fi absorbit destul substanță activă. În prospectul produsului scrie ce trebuie să faci în situația asta.

Contraceptive hormonale și alăptarea

Hormonii din contraceptive nu sunt mereu potriviți pentru femeile care alăptează. Mai ales contraceptivele cu estrogen scad la început producția de lapte matern. Evită aceste contraceptive în primele șase săptămâni de alăptare.

O minipilulă cu doar progesteron nu afectează producția de lapte matern. Pilula asta poate fi folosită dacă alăptezi. La fel și steriletul. Totuși, acest contraceptiv poate fi pus abia la 4 până la 6 săptămâni după naștere.

Hormonii pe care îi primești pot ajunge în laptele matern și astfel la copil. Asta nu e neapărat dăunător pentru copil.

Riscuri și efecte secundare ale contraceptivelor non-hormonale

Folosirea contraceptivelor non-hormonale are puține sau deloc riscuri sau efecte secundare. Punerea unui sterilet cu cupru poate fi dureroasă. Unele femei cu sterilet cu cupru au și menstruații mai abundente.

Sterilizarea e o operație. Asta implică riscurile obișnuite ale unei intervenții chirurgicale.

Fiabilitatea metodelor de barieră scade mult dacă prezervativul sau diafragma nu sunt folosite corect. De exemplu, un prezervativ se poate rupe, o diafragmă se poate deplasa. Folosirea unor medicamente poate, de asemenea, afecta materialul contraceptivului, făcându-l mai puțin sigur. Citește mereu cu atenție instrucțiunile înainte să folosești aceste contraceptive.

Riscuri și efecte secundare ale metodei alternative de contracepție

Fiabilitatea metodei alternative de contracepție, adică abstinența periodică, e (mult) mai mică decât la contraceptivele obișnuite. În cazul metodelor calendarului și temperaturii, datele trebuie urmărite cu mare precizie. Pentru metoda mucusului cervical, mucoasa nu e mereu ușor de evaluat. În plus, spermatozoizii pot supraviețui câteva zile în uter. Dacă începi abstinența periodică prea târziu, există riscul ca un ovul să fie fecundat.

Folosind abstinența periodică ca metodă de contracepție, mai multe femei rămân însărcinate accidental decât dacă folosesc contraceptive obișnuite.

Surse

Cum funcționează Dokteronline?

Alege un tratament și primește sfaturi fără să stai la coadă sau să-ți bați capul.

Citiți mai departe
  1. Alege tratamentul care ți se potrivește

  2. Completează un chestionar medical

  3. Medicul îți analizează cererea

  4. Livrare direct la tine acasă

Citiți mai departe