Hipertensiune arterială

Tensiunea arterială arată câtă presiune există pe vasele de sânge. Această presiune variază: când inima se contractă, sângele e pompat și presiunea pe vase e destul de mare. Asta se numește „tensiune sistolică” (sistola). Când inima se relaxează, presiunea pe vase scade. Asta e „tensiunea diastolică” (diastola).

Presiunea pe vasele de sânge poate crește din mai multe motive. O astfel de tensiune crescută e periculoasă pentru că pune o presiune mare pe vasele de sânge. Asta crește riscul de boli de inimă și de probleme cu organele.

Tensiunea arterială se măsoară în milimetri coloană de mercur (mmHg). Doctorii folosesc următoarele repere:

Tensiunea sistolică:

• Până la 120 mmHg: tensiune ideală
• 120-140 mmHg: tensiune normală
• 140-180 mmHg: tensiune crescută
• 180 mmHg sau mai mult: tensiune foarte crescută

Tensiunea diastolică:

• 90 mmHg sau mai puțin: tensiunea e bună
• 90 până la 110 mmHg: tensiune crescută
• 110 mmHg sau mai mult: tensiune foarte crescută

Tensiunea arterială variază pe parcursul zilei și uneori chiar de la o săptămână la alta. De aceea, e bine să-ți măsori tensiunea de mai multe ori pe zi, câteva zile la rând. Așa poți să vezi care e valoarea medie reală a tensiunii tale.

Cei mai mulți oameni nu simt nimic când au hipertensiune. Doar dacă tensiunea e foarte mare pot apărea simptome. În cazul ăsta, simptomele pot fi, de exemplu:

• Dureri de cap;
• Greață;
• Oboseală;
• Dificultăți de respirație;
• Agitație.

Tocmai pentru că de obicei nu apar simptome, e important să-ți măsori regulat tensiunea. Așa poți interveni rapid dacă tensiunea crește. Riscul de boli de inimă sau alte complicații rămâne astfel mai mic.

Hipertensiunea arterială e destul de frecventă. Nu e de mirare, pentru că sunt mulți factori care influențează tensiunea. Cele mai cunoscute cauze sunt:

• Vârsta. Pe măsură ce înaintezi în vârstă, vasele de sânge devin mai rigide. Nu se mai pot dilata cum trebuie când sângele e pompat. Din cauza asta, presiunea pe vase crește. De aceea, e bine să-ți măsori regulat tensiunea dacă ai peste 40 de ani;
• Ereditatea. În unele familii, hipertensiunea apare mai des. Dacă ai rude cu hipertensiune, urmărește-ți atent tensiunea;
• Stilul de viață. Factori ca excesul de greutate, alimentația nesănătoasă, lipsa de mișcare, stresul, fumatul și alcoolul pot crește tensiunea;
• Sarcina. Unele femei fac hipertensiune în timpul sarcinii;
• Anumite boli, cum ar fi bolile de rinichi, apneea de somn și hipotiroidismul, pot duce la hipertensiune;
• Administrarea unor medicamente. Unele medicamente pot avea ca efect secundar creșterea tensiunii;
• Consumul excesiv de lemn dulce/îndulcitori cu lemn dulce. Aceste alimente conțin glicirizină, o substanță care face ca organismul să rețină mai multă apă, ceea ce duce la creșterea tensiunii;
• Consumul mare de sare. Dacă mănânci multă sare, corpul reține mai multă apă și tensiunea poate crește.

E bine de știut: de multe ori nu există o singură cauză clară pentru hipertensiune. În cele mai multe cazuri, e vorba de o combinație de factori.

Din fericire, tensiunea poate fi de obicei scăzută. Poți face multe pe cont propriu. Există și medicamente care ajută la scăderea tensiunii.

Ce poți face singur dacă ai hipertensiune

Nu trebuie mereu să începi direct cu medicamente. Poți face multe ca să scazi tensiunea. Un stil de viață sănătos (mănâncă mai sănătos, fă mișcare, redu stresul) e cel mai important sfat.

Dacă ai kilograme în plus, slăbitul până la o greutate normală ajută mult. Un medic sau un nutriționist te poate ajuta.

Fumezi? Încearcă să te lași. Fumatul îngustează vasele de sânge și crește tensiunea.

Medicamente pentru hipertensiune

Uneori, schimbarea stilului de viață nu e suficientă. În cazul ăsta, medicul îți va prescrie medicamente. Sunt mai multe tipuri de medicamente antihipertensive. Cele mai cunoscute sunt:

Inhibitori ai ECA. Aceste medicamente blochează absorbția ECA (o substanță care face ca vasele de sânge să se contracte), ceea ce face ca vasele să se dilate. Sângele circulă mai ușor prin artere și tensiunea scade. Medicamentele din această categorie au denumiri care se termină în pril. Substanțele active se numesc, de exemplu, ramipril, quinapril sau benazepril.

Blocanți ai receptorilor de angiotensină II. Aceste medicamente blochează absorbția hormonului vasoconstrictor angiotensină II. Și ele relaxează vasele de sânge, iar sângele circulă mai ușor. Substanțele active au denumiri care se termină în artan (precum valsartan, losartan, candesartan).

Blocanți ai canalelor de calciu. Aceste medicamente dilată vasele de sânge prin blocarea absorbției de calciu în celule. Le recunoști după denumirea care se termină în dipină (amlodipină, lercanidipină, nicardipină). Unele tipuri reduc și ritmul cardiac, ceea ce face ca sângele să fie pompat mai încet. Asta scade și mai mult tensiunea.

Beta-blocante. Aceste medicamente pot bloca absorbția hormonilor de stres în celule. Inima bate mai liniștit și sângele circulă mai ușor prin artere, ceea ce duce la scăderea tensiunii. Substanțele active au denumiri care se termină în lol. Propranololul, metoprololul și atenololul sunt exemple cunoscute.

Diuretice. Aceste medicamente sunt cunoscute și ca „pastile de eliminat apa”. Ele fac rinichii să elimine mai multă apă și săruri. Sângele are astfel mai puțină apă și volumul lui scade. Vasele de sânge sunt mai puțin solicitate și tensiunea scade.

Ce medicamente pentru hipertensiune îți trebuie?

Medicul decide ce medicament e cel mai potrivit pentru tine. Asta depinde de mai mulți factori, cum ar fi vârsta ta și dacă iei și alte medicamente. Doctorii pot combina anumite medicamente. De exemplu, poți primi și un diuretic, și un beta-blocant.

Ține cont că medicamentele pentru tensiune pot avea efecte secundare, cum ar fi amețeli, somnolență, palpitații sau tuse seacă. În plus, nu sunt potrivite pentru toată lumea. De aceea, de multe ori, aceste medicamente se dau doar pe bază de rețetă.

E important să-ți monitorizezi tensiunea în timpul tratamentului. Poți face asta acasă, cu un tensiometru de încheietură. Sau poți să mergi la medicul de familie să-ți măsoare regulat tensiunea. Dacă ai întrebări despre medicamentele tale pentru tensiune, întreabă mereu un medic sau un farmacist.

https://www.thuisarts.nl/hoge-bloeddruk/mijn-bloeddruk-is-te-hoog

https://www.hartstichting.nl/oorzaken/bloeddruk/hoge-bloeddruk