Diabet (boala zahărului)

Diabetul sau boala zahărului este o boală metabolică cronică. Numele oficial este diabet mellitus. La persoanele cu diabet, există prea mult zahăr în sânge pentru că organismul nu reușește să țină glicemia sub control. Cele mai cunoscute forme sunt diabetul de tip 1 și tip 2. Cauzele diabetului de tip 1 nu sunt încă foarte clare, dar oricine poate face diabet.

Cauzele diabetului de tip 1 nu sunt bine cunoscute. Posibile cauze pot fi:

• Un virus;
• Alimentația;
• Ereditatea (într-o mică măsură).

Diabetul de tip 2 apare tot mai des, iar stilul de viață poate fi motivul principal.

Următorii factori cresc riscul de a face diabet de tip 2:

• Supraponderalitatea;
• Puțină mișcare;
• Fumatul;
• Vârsta înaintată;
• Ereditatea;
• Alimentația nesănătoasă.

Un stil de viață sănătos poate ajuta la prevenirea diabetului de tip 2, dar nu întotdeauna. Uneori, de exemplu, predispoziția genetică este cauza principală.

Diabetul se împarte în două tipuri: tipul 1 și tipul 2. Ambele au legătură cu insulina și glicemia, dar sunt două boli diferite cu cauze diferite.

Diabet de tip 1

Diabetul de tip 1 este o boală autoimună, adică sistemul imunitar își atacă propriul corp. În cazul acesta, sistemul imunitar distruge celulele din pancreas care produc insulina. Fără insulină, celulele din corp nu primesc semnalul să preia zahărul din sânge, iar astfel rămâne prea mult zahăr în sânge. Cantitatea de glucoză crește când consumi carbohidrați, cum ar fi prăjituri, produse de patiserie, cartofi sau paste. Totuși, și alți factori, ca emoțiile sau mișcarea, pot duce la creșterea glucozei.

Corpul nostru are nevoie de glucoză, pentru că e sursa principală de energie. Insulina, care în mod normal e produsă de pancreas, scoate această energie din sânge. Persoanele cu diabet de tip 1 produc prea puțină insulină și trebuie să și-o administreze prin injecții. Diabetul de tip 1 apare de obicei la vârste fragede și uneori e ereditar, dar nu se știe exact cum se declanșează.

Diabet de tip 2

Diabetul de tip 2, numit înainte și diabetul bătrânilor, este cel mai des întâlnit. În acest caz, corpul produce insulină, dar aceasta nu mai funcționează cum trebuie. Astfel, ca și la diabetul de tip 1, rămâne prea mult zahăr în sânge. Diabetul de tip 2 apare de obicei la adulți.

Diabetul de tip 1 provoacă simptome clare la câteva săptămâni după apariție, cum ar fi:

• Sete excesivă;
• Gură uscată;
• Oboseală;
• Vedere slabă;
• Urinare frecventă;
• Pierdere în greutate.

Dacă începi să iei insulină, aceste simptome se ameliorează rapid. Totuși, chiar și după ce ai început tratamentul, poți avea în continuare simptome din cauza dezechilibrului glicemiei.

Câteva exemple sunt:

• Cetoacidoza (acidifierea sângelui);
• Sindromul hiperglicemic hiperosmolar (prea mult zahăr în sânge și deshidratare);
• Hipoglicemii (prea puțin zahăr în sânge).

Diabetul de tip 2 este mai greu de recunoscut, iar semnele pot fi:

• Sete excesivă;
• Urinare frecventă;
• Probleme cu ochii, cum ar fi usturime, vedere încețoșată sau dublă;
• Răni care se vindecă greu;
• Dificultăți de respirație;
• Durere la picioare când mergi;
• Infecții care revin des.

Ai risc crescut de diabet, de exemplu dacă ai cazuri în familie, și recunoști multe dintre simptome? Programează-te la medicul de familie. Medicul poate afla imediat dacă ai diabet printr-un test de sânge. E important să începi tratamentul cât mai repede.

Pentru că diabetul de tip 1 e o boală autoimună, nu prea poți face mare lucru. Totuși, poți renunța la fumat, pentru că acesta crește riscul de boli de inimă. De asemenea, o greutate sănătoasă și multă mișcare sunt benefice pentru oricine.

Diabetul de tip 2 apare de multe ori din cauza stilului de viață. Poți face următoarele:

• Renunță la fumat;
• Mănâncă sănătos și evită grăsimile;
• Fă multă mișcare (cel puțin o jumătate de oră pe zi);
• Slăbește dacă ai kilograme în plus.

Chiar dacă ai deja diabet, mișcarea rămâne importantă. Astfel, glicemia ta va fi mai stabilă. Renunță și la fumat, pentru că acesta crește riscul de diabet cu 30-40%. Dacă urmezi aceste sfaturi, îți poți reduce riscul la jumătate.

Dacă mergi la medicul de familie pentru că bănuiești că ai diabet, acesta îți va face un test de sânge. Dacă rezultatul confirmă diagnosticul, tratamentul va fi următorul.

Diabet de tip 1:

Pentru că pancreasul tău nu mai produce insulină, trebuie să compensezi artificial. Asta se face cu un stilou de insulină sau o pompă de insulină. Există mai multe tipuri de insulină, toate scad glicemia, dar acționează diferit. Insulina umană are acțiune scurtă, iar insulina artificială poate fi adaptată să acționeze mai repede sau mai lent. Tipurile de insulină sunt:

• Insulina cu acțiune foarte scurtă (acționează 4-5 ore după administrare);
• Insulina cu acțiune scurtă (acționează 6-8 ore după administrare);
• Insulina cu acțiune medie (efect maxim după 4-8 ore, acționează încă câteva ore);
• Insulina cu acțiune lungă (foarte treptat, pe parcursul a aproximativ 24 de ore);
• Insuline mixte (combinație de tipuri, de obicei administrate de 2 ori pe zi).

Medicul îți va spune ce tip de insulină să folosești, cât de des și cât să injectezi. Înainte să te injectezi, trebuie mereu să-ți măsori glicemia. Pentru asta folosești un glucometru. Acesta măsoară câtă glucoză ai în sânge. Înțepi un deget și pui sângele pe o bandeletă de testare, iar după câteva secunde vezi rezultatul pe ecran. Locurile unde trebuie să injectezi insulina depind de tipul de insulină folosit. De obicei, poți injecta în fese, brațe, coapse sau abdomen. Nu injecta în mușchi, pentru că insulina se absoarbe prea repede și acționează mai puțin timp. E bine să alternezi locurile de injectare și să folosești mereu un ac nou, curat și ascuțit, ca să eviți apariția țesutului cicatricial sau a nodulilor la locul injectării.

Diabet de tip 2:

Pentru persoanele cu diabet de tip 2, de obicei se aleg medicamente orale hipoglicemiante sub formă de pastile. Acestea stimulează producția de insulină a pancreasului sau fac organele mai sensibile la insulină. Ambele metode duc la scăderea glicemiei. Exemple de medicamente hipoglicemiante sunt:

• Pioglitazonă;
• Acarboză;
• Derivați de sulfoniluree;
• Biguanide;
• Analogi de meglitinidă;
• Inhibitori DPP-4;
• Dapagliflozină;
• Empagliflozină;
• Canagliflozină.

Uneori, persoanele cu diabet de tip 2 trebuie să își administreze și insulină.

În final, medicii recomandă pacienților cu diabet să își schimbe stilul de viață. Alimentația sănătoasă, mișcarea și slăbitul dacă ai kilograme în plus sunt cele mai importante măsuri. Dacă nu consumi mulți carbohidrați și faci suficientă mișcare, ai nevoie de mai puține medicamente și riscul de efecte secundare e mai mic. De asemenea, complicațiile ca bolile de inimă pot fi prevenite sau întârziate.

Folosirea insulinei poate avea efecte secundare și riscuri. Acestea apar de obicei când doza e prea mică sau prea mare.

Cele mai importante efecte secundare sunt:

• Prea puțină glucoză în sânge. Dacă injectezi prea multă insulină, glicemia scade prea mult (hipo). Totuși, și efortul fizic intens, alimentația insuficientă, mesele întârziate sau injectarea insulinei într-o altă zonă decât de obicei pot duce la scăderea prea rapidă a glicemiei. Insulina e atunci absorbită prea repede în sânge, iar glicemia scade brusc. Simptomele sunt: foame, paloare, tremurături și transpirație, iritabilitate, oboseală, amețeli și dureri de cap. Poți leșina dacă nu tratezi la timp o hipoglicemie;
• Prea multă glucoză în sânge. Dacă iei prea puțină insulină, glicemia crește prea mult (hiper). Simptomele sunt: urinare frecventă, sete excesivă, oboseală. De asemenea, un nivel crescut de zahăr pe termen lung poate duce la probleme cu vasele de sânge și nervii;
• Poți fi sensibil la insulină sau la aditivii ei, cum ar fi conservanții. În trecut, se folosea insulină de origine animală, care dădea adesea reacții alergice. Acum, insulina umană se poate produce în laborator, așa că reacțiile alergice sunt rare;
• Vederea afectată în primele luni. Asta se întâmplă pentru că ochii trebuie să se obișnuiască cu noul nivel al glicemiei. De obicei, problema dispare de la sine;
• Noduli la locul injectării, cum ar fi zone tari sau umflături pe piele. Nu mai injecta insulină în aceste zone, pentru că insulina se va absorbi diferit și glicemia poate fluctua mult. De obicei, acești noduli dispar de la sine.

Medicul îți va spune cât de des trebuie să-ți măsori glicemia zilnic. O valoare normală a glicemiei este între 4 și 10 mmol pe litru. Dacă de obicei nu ai probleme, dar valorile se schimbă brusc, contactează medicul.

Diabetul de tip 1 nu poate fi prevenit, pentru că nu se cunosc cauzele. Totuși, poți face multe ca să previi diabetul de tip 2. De exemplu, slăbește dacă ai kilograme în plus, astfel scazi mult riscul de a face diabet.

De asemenea, alimentația sănătoasă e importantă. Alege alimente bogate în fibre, legume și fructe și evită alimentele bogate în grăsimi saturate, cum ar fi biscuiții, prăjiturile și mâncarea prăjită. Încearcă să faci mișcare cel puțin o jumătate de oră pe zi, nu trebuie să fie ceva intens. De asemenea, stresul, fumatul, un stil de viață și somn neregulat și consumul excesiv de alcool cresc riscul de diabet de tip 2.

https://www.diabetesfonds.nl/

https://www.dvn.nl/

https://www.apotheek.nl/klachten-ziektes/diabetes-mellitus