Astm

Astm este o inflamație cronică a căilor respiratorii, în care acestea se îngustează și devin mai sensibile. Cei care au astm se plâng adesea de senzație de sufocare sau respirație șuierătoare, tușesc des și, din cauza bolii, se simt adesea obosiți. Factorii care declanșează simptomele diferă de la o persoană la alta, de la un sezon la altul și chiar de la o zi la alta. Aceștia pot fi împărțiți în factori declanșatori alergici și non-alergici, iar simptomele apar sub formă de atacuri scurte sau de lungă durată.

Nu se știe exact ce provoacă astmul. Totuși, este clar că moștenirea genetică are un rol important. Dacă ambii părinți au astm sau o alergie, copilul are un risc de 70% să facă și el astm. Dacă doar unul dintre părinți are o alergie sau astm, riscul scade la 50%. Și mediul poate contribui la apariția astmului (sau a alergiilor) mai târziu în viață. După expuneri repetate la anumite substanțe, poate apărea, de exemplu, o alergie. Totuși, și aici, factorul genetic contează mult. Predispoziția trebuie să fie prezentă încă de la naștere.

Astm este împărțit în patru forme, care uneori se pot suprapune. Mai jos găsești pe scurt diferitele forme de astm:

• Astm alergic: Este una dintre cele mai frecvente forme de astm. În acest caz, ești alergic la anumite substanțe și ai dificultăți de respirație când le inhalezi. Aceste substanțe se numesc factori declanșatori. Factorii declanșatori alergici pot fi, de exemplu, excrementele acarienilor din praful de casă, polenul de la copaci, ierburi și buruieni, scuamele animalelor cu blană, mucegaiurile, anumite alimente (cum ar fi crustaceele și nucile) și alergenii de la locul de muncă (de exemplu, la vopsitori, coafori, brutari și cultivatori de ardei). Dacă inhalezi aceste substanțe, corpul tău produce histamină, ceea ce declanșează reacția alergică.
• Astm non-alergic: În acest caz, ai dificultăți de respirație când inhalezi anumite substanțe, dar nu e vorba de o reacție alergică. Factorii declanșatori non-alergici pot fi infecțiile virale ale căilor respiratorii, schimbările de temperatură sau umiditate, fumul de țigară, parfumurile, spray-urile, produsele de îngrijire a pielii, detergenții, mirosurile puternice (cum ar fi mirosul de prăjeală sau vopsea) și poluarea aerului (cum ar fi particulele fine).
• Astm de efort: Apare atunci când ai dificultăți de respirație în timpul efortului fizic. Pentru această formă de astm, medicul poate prescrie un inhalator pe care să-l folosești înainte de a face sport, ca să ai mai puține simptome. Persoanele cu astm de efort se simt mai bine dacă încep activitatea fizică treptat. Astfel, plămânii lor se pot adapta la trecerea de la repaus la efort. Stresul și emoțiile (fie ele pozitive sau negative) pot agrava simptomele. La fel și variațiile de temperatură și umiditate. Pentru cei cu astm de efort, aerul rece și uscat agravează simptomele.
• Astm sever: Este considerată o formă separată de astm. Din fericire, nu sunt mulți oameni cu astm sever. Această formă de astm este greu de controlat cu medicamente și, de obicei, provoacă multe simptome, așa că trebuie să mergi des la spital pentru tratament.

Există câteva simptome clare care pot indica astmul. Totuși, nu e mereu vorba de astm, pentru că aceste simptome pot apărea și la alte boli. Mai jos sunt cele mai frecvente:

• Dificultăți de respirație. În timpul unui atac de astm poți avea senzația înspăimântătoare că te sufoci. Se întâmplă pentru că plămânii se umplu prea mult cu aer și nu îl pot schimba eficient. În principiu, nu este periculos. În timpul unui atac de astm, stai drept și eliberează căile respiratorii de orice obstacol, cum ar fi o eșarfă sau nasturii de sus ai cămășii.
• Un simptom foarte clar este și respirația șuierătoare. Apare pentru că traheea și bronhiile se îngustează, iar mușchii din jur se contractă. Sau o respirație aspră dacă nasul sau gâtul sunt „înfundate” în timpul zilei.
• Dispneea, dacă rămâi rapid fără aer și gâfâi, este adesea un semn care poate indica astm.
• În final, lipsa de energie este o consecință clară a astmului. Somnul nu e de calitate, iar ziua ai dificultăți de respirație, ceea ce te obosește.

Astm este adesea confundat cu BPOC. Totuși, aceste două boli sunt destul de diferite:

• Dacă la astm există clar un factor genetic, BPOC apare de obicei din cauza fumatului.
• Astmul apare în crize, BPOC este prezent tot timpul.
• Astmul poate apărea la orice vârstă, BPOC apare după 40 de ani.
• Evoluția astmului este în general bună și poate fi ținută sub control cu tratament de întreținere. BPOC este cronic și se agravează treptat.
• Speranța de viață la cei cu astm este normală, la cei cu BPOC este mai scăzută.
• Funcția pulmonară la cei cu astm este normală cu tratament optim, la cei cu BPOC este redusă chiar și cu tratament optim.

Prin stilul de viață poți face multe ca să ai mai rar și mai puține atacuri de astm. Poți să ai grijă să trăiești și să mănânci sănătos, să menții o greutate normală și să-ți îmbunătățești condiția fizică. De asemenea, ajută să eviți factorii declanșatori la care ești sensibil și să iei măsuri împotriva anumitor alergeni. În plus, folosește cu atenție medicamentele prescrise de medic.

În planul de tratament, medicul va discuta mai întâi despre așa-numita abordare non-medicamentoasă. Asta înseamnă schimbări de stil de viață care pot ajuta la controlul simptomelor. Există legături clare între rezistență, obezitate și cât de bine poate fi controlat astmul. În plus, medicul va prescrie medicamente, în funcție de cât de des ai simptome. Pentru atacuri de astm mai rare, se recomandă la nevoie un β2-simpatomimetic cu acțiune scurtă, cum ar fi salbutamol sau terbutalină, dar dacă ai nevoie de el de mai mult de 3 ori pe săptămână, medicul va trece la un corticosteroid inhalator, cum ar fi beclometazonă, budesonid, ciclesonid sau fluticazon, sau, dacă ai reacții adverse locale persistente, la montelukast.

Un corticosteroid inhalator poate fi combinat cu un β2-simpatomimetic cu acțiune lungă, cum ar fi formoterol sau salmeterol, dacă rezultatele nu sunt satisfăcătoare. Dacă după 3 luni de la aceste etape astmul nu este încă sub control, de obicei vei fi trimis la un specialist. În acest caz, este vorba de „astm dificil de tratat”.

Medicamente

Pentru simptome de astm mai rare (de 2 ori pe săptămână sau mai puțin) se recomandă la nevoie un β2-simpatomimetic cu acțiune scurtă (cum ar fi salbutamol).

Pentru simptome mai frecvente (de 3 ori pe săptămână sau mai des) și dacă folosești mai des β2-simpatomimetice cu acțiune scurtă, se recomandă un tratament de întreținere cu un corticosteroid inhalator (ICS).

Dacă nici așa nu reușești să ții astmul sub control, se poate adăuga un β2-simpatomimetic cu acțiune lungă.

Tratamente alternative

Există mai multe tratamente alternative posibile. Acestea nu înlocuiesc niciodată tratamentul clasic, dar pot fi foarte eficiente ca tratament complementar. Spune-i mereu medicului dacă vrei să încerci tratamente alternative.

• Există remedii homeopate care pot avea rezultate bune pentru sistemul tău imunitar. Le poți cumpăra singur sau poți cere sfatul unui terapeut homeopat. Totuși, nu există dovezi științifice pentru asta.
• Acupunctura, o metodă de tratament orientală veche de secole, poate da rezultate bune. Acupuncturistul încearcă, cu ace mici și subțiri, să restabilească echilibrul energetic. Nici pentru asta nu există dovezi științifice.
• Terapia respiratorie este mereu un tratament complementar foarte bun. Fizioterapeuții și logopezii o oferă adesea, nu doar pentru astm, ci și pentru alte boli. O respirație corectă, atât în repaus, cât și la efort, este mereu de dorit.
• Tratamentele antroposofice pot fi foarte variate. Pot include terapie prin mișcare, sfaturi despre alimentație, medicamente și masaj.
• Tratamentele naturiste și fitoterapeutice folosesc cunoștințe despre plante vechi de secole, combinate cu cercetări științifice moderne. Se folosesc plante, masaje și alimentație adaptată.
• Dacă stresul și emoțiile îți pot declanșa atacuri, yoga este o alternativă foarte bună. Îți poți aduce corpul și mintea în echilibru și înveți să respiri corect, ca să gestionezi mai bine momentele de stres și emoțiile.

Schimbări ale stilului de viață

Stilul tău de viață are o mare influență asupra cât de mult suferi din cauza simptomelor de astm. După cum știi, astmul este o boală cronică, dar există metode să-ți faci viața cât mai plăcută.

Următoarele schimbări de stil de viață sunt cele mai eficiente:

• Asigură-te că cei din jur știu că ai astm. Astfel, pot ține cont de asta și vei primi înțelegere dacă eviți anumite activități sau locuri.
• Dacă fumezi, renunțarea la fumat este, de fapt, o decizie evidentă. De asemenea, e foarte bine să nu stai în locuri unde se fumează; practic, orice țigară din apropierea ta este deja prea mult, evită fumatul pasiv.
• Dacă ai fost testat pozitiv la alergeni, evitarea acestor factori declanșatori alergici este foarte importantă ca să previi atacurile. Dacă ai astm non-alergic, asta contează mai ales pentru locurile cu trafic intens și anumite condiții meteo când există risc crescut de smog. În diverse aplicații meteo există adesea pictograme speciale care arată nivelul de risc pentru cei cu astm.
• Dacă ai astm alergic, măsurile împotriva acarienilor din praful de casă pot da rezultate bune.
• Asigură-te că ai o condiție fizică bună. Dacă îți îmbunătățești condiția și rezistența, atacurile vor fi mai ușoare.
• În final, și IMC-ul tău contează. Obezitatea este asociată cu un control mai slab al astmului, un răspuns mai slab la corticosteroizi și un diametru mai mic al căilor respiratorii, chiar și după corectarea volumului pulmonar.

https://www.longfonds.nl/longziekten/astma

https://www.farmacotherapeutischkompas.nl/bladeren/indicatieteksten/astma

https://www.vzinfo.nl/astma